ZF 24

Atlasul economic al României, prima ediţie din capitalism

26.11.2014, 16:14 40487

Industria românească se sprijină pe o mână de întreprinderi care au rezistat mutaţiilor din anii ’90 iar astăzi sunt printre prin­cipalii exportatori şi anga­jatori în judeţul în care au reşedinţa, dar care antrenează pe orizontală multe alte businessuri, susţinând în ace­laşi timp mii de joburi indirect.

Dacia, rafinăria Petromidia, şantierul naval Daewoo Mangalia se află printre cei mai importanţi fur­ni­zori de bunuri „made in Româ­nia“ în străinătate.

Însă, în ultimii 25 de ani România a pierdut sute de fabrici, pe uşa cărora s-a pus lacătul, milioane de locuri de muncă, iar multe dintre judeţe şi-au uitat tradiţia industrială. Spre exemplu, Bacău era cândva un pol naţional în sectorul petrolului şi petrochimiei, dar acum e cunoscut mai ales ca sediu al unui lanţ de magazine şi al unui imperiu în sectorul procesării cărnii de pui.

Din punctul de vedere al salariului mediu, doar în Bucureşti angajaţii câştigă peste 2.000 de lei net pe lună, în timp ce media la nivel naţio­nal a rămas în jurul valorii de aproape 1.600 de lei, fiind de trei ori mai redusă decât salariul mediu din Uniunea Europeană. Creşterea economică de 5% nu va fi po­si­bi­lă fără o clasă mun­ci­toa­re bine cali­fi­ca­tă, pentru care angajatorii să fie dispuşi să plă­teas­că salarii aliniate cu cele din statele dezvoltate.

Dacă judeţele cu companii puternice precum Arad, Timiş, Cluj sau Sibiu se menţin în top şi în funcţie de cifra de afaceri totală per capita, situaţia se schimbă în cazul judeţelor cu afaceri cu­mu­late mici, dar şi cu o popu­laţie mai redusă. Este cazul jude­ţului Tulcea, calificat printre codaşi în ceea ce pri­veş­te ci­fra de afaceri to­ta­lă cu doar 1,3 mld. euro, dar cu un re­zul­tat mult mai bun per ca­pita, respectiv 6.000 de euro. În sens in­vers coboară judeţe precum Teleor­man, Dâm­boviţa sau Hunedoara, unde com­pa­niile au între 1,5 şi 2 mld. euro afaceri, dar rezultatul per capita este sub cel din Tulcea, de exemplu.

Click pe foto pentru imaginea marita

La nivel naţional, media cifrei de afa­ceri per capita este de 12.500 de euro, rezultat depăşit de Bucureşti şi Ilfov şi de doar alte şase judeţe.

Capitala şi judeţul Ilfov sunt „cam­pioa­ne” şi în ceea ce priveşte stocul de credite, care a ajuns la 82 mld. lei, poziţia a doua fiind ocupată, la mare distanţă, de judeţul Cluj, cu un volum de credite de peste 10 mld. lei.

De cealaltă parte, harta pieţei agri­co­le scoate în evidenţă dezvoltarea inegală  pe judeţe cu lideri clari în piaţa cerealelor în judeţe precum Timiş, Arad, Dolj, Călăraşi sau Constanţa, cu „mo­toa­re” pentru producţia de cartofi în Harghi­ta, Neamţ sau Suceava şi sanctuare pentru zootehnie în Suceava, Botoşani sau Mureş.

Reprezentarea pe hartă a producţiei de cereale arată că fermierii din Banat şi cei din Bărăgan au cele mai mari recolte, iar primele cinci judeţe în funcţie de re­col­tă - Timiş, Dolj, Călăraşi, Teleorman şi Constanţa - strâng an de an aproape o trei­me din recolta totală de cereale a României.

Gradul de bancarizare a României

Fotografia economiei pe judeţe

Capitalul social străin şi stocul creditelor pe judeţe

Harta gazelor şi a altor zăcăminte în România

 

 

Harta 'gulerelor albastre" 

\

Harta investiţiilor străine

Harta resurselor naturale ale României

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO